PNRR. 4 Vizite la Bruxelles

De aproape un an se discută intens despre Planul Național de Redresare și Reziliență. România ar trebui să primească bani de la Uniunea Europeană pentru investiții și pentru reconstruirea țării după pandemia Covid-19.

Pe 21 iulie președintele Klaus Iohannis anunța cu fast primirea fondurilor europene. Subliniind că banii au fost primiți după foarte lungi negocieri care au ținut „4 nopți și 4 zile”, Iohannis se lăuda atunci cu obținerea a 79.9 miliarde de euro pentru România.

În noiembrie, în plină campanie electorală, a fost lansat în România Planul Național de Redresare și Reziliență. Și atunci tot despre 80 de miliarde de euro se vorbea, punând pe prim plan implicarea partidului aflat la guvernare.

Ulterior, suma a scăzut brusc la mai puțin de 30 de miliarde de euro. 50 de miliarde s-au evaporat din declarațiile politicienilor și nimeni nu știe unde.

Deși se vorbea și despre sisteme de irigații, Comisia Europeană a solicitat modificarea proiectului prezentat la Bruxelles în luna aprilie a acestui an. Așadar investiția vitală pentru agricultura românească nu va fi finanțată de Uniunea Europeană. Îngrijorător este că și componenta „infrastructură” a PNRR se află în discuții pentru a fi acceptată și nu este deloc surprinzător întrucât în timp ce alte state pun accent pe digitalizare și sustenabilitate, România pune pe masa Comisiei extinderea rețelei de apă pentru localitățile cu mai mult de 2000 de locuitori sau dezvoltarea rețelei de gaze.

Guvernul a promis depunerea proiectului până la 31 mai 2021, însă nu s-a sfiit să se laude cu proiectele care vor fi implementate. Mai mult, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență prin care zeci de bugetari vor primi 50% în plus la salariu, pentru că lucrează cu PNRR.

Așadar, până la aprobarea proiectului de către Comisia Europeană nu rămâne decât să sperăm că vom primi măcar cele 30 de miliarde de euro dacă restul de bani până la 80 au dispărut în neant, odată cu finalizarea anului electoral 2020.