Superficialitate sau habarnism?

Transparența la nivelul instituțiilor publice a rămas doar la nivel de ideal pentru multe dintre acestea. Este și cazul Inspectoratului de Stat în Construcții, instituție abilitată în respectarea disciplinei în urbanism şi a regimului de autorizare a construcţiilor, precum şi în aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii în construcţii. Se pare că funcționarii publici în cadrul inspectoratului ori nu vor să răspundă concret unor întrebări, ori nu știu ori nu le înțeleg.

Orice informație cerută Inspectoratului trebuie scrisă într-o cerere în baza legii numărul 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Nici în condițiile în care au 30 de zile la dispoziție să răspundă funcționarii nu par a fi implicați în munca pentru care sunt plătiți din bugetul statului. Aparent, oamenii de acolo tratează întrebările cu interesul unui preșcolar pentru PIB-ul României, asta în cazul în care, mai grav, nu știu să răspundă sau nu înțeleg întrebările. Cea din urmă i-ar încadra în statisticile alarmante privind analfabetismul funcțional.

La simpla întrebare „Câte  expertize tehnice din punct de vedere seismic ale clădirilor din municipiul Târgu Jiu au fost efectuate până în prezent?” răspunsul Inspectoratului de Stat în Construcții a fost „Toate expertizele tehnice întocmite pentru intervenții la construcțiile existente conțin referire la încadrarea construcției în clasa seismică înainte de intervenție și clasa seismică  rezultată ca urmare a măsurilor stabilite de expert pentru intervențiile la construcțiile existente.”

Așadar, răspunsul ISC la întrebarea „Câte expertize tehnice (..)?” este „Toate”.  Wikipedia definește analfabetul funcțional ca fiind o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță.

La următoarea înrebare ce se referă la numărul clădirilor din municipiul Târgu Jiu expuse la risc seismic. După înșiruirea claselor de risc pe care și noi le puteam găsi foarte ușor în Ordonanța Guvernului, ni se comunică faptul că „în urma activităților de control curent și de emitere a acordurilor privind intervențiile la construcțiile existente, nu au fost identificate cazuri de construcții expertizate și încadrate în clasa R(s) I de risc seismic.”  Așadar  rămâne întrebarea dacă au fost sau nu efectuate expertize tehnice întrucât la primul punct nu se oferă un număr exact deși a fost solicitat, iar la următorul ni se precizează faptul că nu există cazuri de clădiri cu risc seismic.

Răspunsurile „pertinente” nu se opresc aici. Am întrebat și „Cine poate fi tras la răspundere în cazul prăbușirii unei clădiri fără expertiză seismică în eventualitatea producerii unui cutremur?” . ISC răspunde „Cauzele prăbușirii unei construcții sunt stabilite de către expertul tehnic atestat. În funcție de concluziile expertizei tehnice  se pot stabili ulterior persoanele vinovate în funcție de responsabilitățile pe care acestea le au conform prevederilor legale.” Cu siguranță cel vinovat va fi tras la răspundere. Nu ne-am gândit vreodată că o persoană nevinovată va răspunde pentru prăbușirea unei clădiri neexpertizate. Așadar, pe scurt, la întrebarea „cine poate fi tras la răspundere?” ISC spune că „cel vinovat”.

În concluzie, Inspectoratul de Stat în Construcții a stat 16 zile pentru a-și face temele, dar nu a prea știut cum să le facă. Sau nu a vrut să le scrie cu simț de răspundere și responsabilitate.

Nu știm dacă cererea a fost tratată cu superficialitate sau este o dovadă de habarnism din partea instituției publice, însă la 44 de ani de la marele cutremur care a lovit România, Inspectoratul de Stat în Construcții ridică „inocent” din umeri la întrebări privind siguranța cetățenilor.