Astăzi, 23 iunie, în curtea Muzeului de Artă Târgu Jiu a avut loc întâlnirea ”Sânziene de asfalt”, ediția a doua, un eveniment ce (re)aduce și vrea să păstreze în zona urbană ia românească și tradițiile. Expoziția de costume tradiționale vechi și cu povești fascinante, atelierele pentru copii și adulți, muzica, demonstrațiile de cusături, mărgelit și ceramică tradițională, dansul și, nu în ultimul rând, coronițele din sânziene au transformat curtea muzeului, timp de două ore, într-o mare șezătoare urbană. Partenerii Consiliului Județean Gorj și ai Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” sunt Centrul pentru Cultură și Artă ”Cobilița”, Biblioteca Județeană Gorj ”Christian Tell”, Palatul Copiilor Târgu Jiu, Liceul de Arte ”Constantin Brăiloiu”, Grupul ”Șezătoarea” și Școala Sanitară Postliceală ”Omenia” Târgu Jiu.

”Sânziene de asfalt” este o manifestare cultural-educativă, un demers inedit, conturat astfel încă din titlu, menit să răspundă unor așteptări actuale. Alăturarea de termeni, ”Sânziene” și ”asfalt”, dincolo de faptul că atrage atenția, este și creatoare de context. Ridică semne de întrebare, răspunde unor provocări conjuncturale, crează spațialitate și transgresează limite aparent ireconciliabile. Sunt prezente, deopotrivă, o sărbătoare creștină și un ritual precreștin, elemente patrimoniale străvechi și stilul urban ascendent, satul tradițional conservator și citadinul frenetic, poveștile înțelepte și jocurile copilăriei. ”Sânziene de asfalt” este un moment, o clipă, o reverie, o nostalgie, o tresărire, o dorință, un joc al timpului, spațiului, formelor și culorilor. Este o poveste despre noi, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Este, de fapt, o șezătoare modernă, cu actanți de toate vârstele, cu spații și ritmuri diferite, dar uniți de bucuria celebrării unei sărbători a soarelui, a luminii, a elementului identitar profund.”, a declarat Albinel Firescu, șeful Secției de Artă și Etnografie a Muzeului Județean Gorj.

Costumul popular gorjenesc nu încetează să ne uimească prin unicitatea și spectaculozitatea sa. În expoziția temporară ce reunește cinci costume tradiționale vechi, veți descoperi cămăși cu altiță și costume populare ce scot în evidență diferite caractere feminine. Costumul moștenit de la Sabina Toderoiu, sora Ecaterinei Teodoroiu, costumul moștenit de la Elena Crăciunescu (soția lui Al. Crăciunescu, fost prefect de Gorj în perioada anilor 1940), costumele celebrei Maria Lătărețu, dar și al Filofteiei Lăcătușu vor putea fi admirate și descifrate în cadrul acestui eveniment.

Fie că vorbim despre femeia puternică, la vârsta maturității, a cărei cămașă cu altiță era întotdeauna cusută în culori sobre, de femeia tânără a cărei ie avea contururi cu roșu aprins pentru a exprima bucuria și vivacitatea sau femeia de statut social – care a ales să-și coase costumul în culorile tricolorului, toate acestea reflectă, în sens profund, implicarea și rolul femeii în societate, în diferite perioade.

Atelierele susținute în colaborare cu Centrul pentru Cultură și Artă ”Cobilița”, reunite sub titlul ”Ne-ntâlnim la șezătoare” au fost adresate atât copiilor cât și adulților care s-au înscris în prealabil. Aceștia au cusut, au țesut și au modelat și, de asemenea, s-au întâlnit cu meșterii populari Adriana Toropu, Florentina Măgureanu și Raluca Cuba, care i-au învățat să lucreze cu mărgele.

Arta tradițională au fost prezentă și prin demonstrația de ceramică realizată la roată de către cunoscutul olar Ion Rătezeanu, care duce mai departe cu mândrie meșteșugul său, dar și prin participarea Grupului ”Șezătoarea”, unde mai multe doamne cu dragoste de frumos au reînviat arta cusăturilor străvechi. Simbolurile, geometrice și nu numai, prezente atât pe veșminte cât și pe ceramică, sunt păstrate și transmise din generație în generație, de sute și mii de ani, din vremurile în care omul trăia într-o comuniune perfectă cu natura din care se și inspira pentru înfrumusețarea obiectelor, dar și pe care o chema în apărare și ajutor de fiecare dată când avea nevoie.

Cântecul și dansul nu au lipsit, elevii și profesorii Ansamblului ”Cobilița” (vioară, chitară, canto) și ai Studioului de Dans ”Măiastra” (balet), susținând un adevărat spectacol, în care tradiționalul s-a îmbinat cu clasicul și modernul. Muzica și dansul au fost și ele, dintotdeauna, însoțitoarele omului în drumul său prin viață, cele mai puternice sentimente (de fericire, de tristețe, de dor), născând și cele mai autentice cântece și jocuri.