Un an de la prima Stare de Urgență

16 martie 2020, ziua în care aveam voie să ieșim din casă doar pentru câteva motive bine întemeiate, prevăzute într-o declarație pe proprie răspundere. Decretul Președintelui a restrâns atunci mai multe drepturi, printre care libera circulație, viața intimă, familială și privată, învățătură, proprietate privată și grevă. Tot atunci auzeam din ce în ce mai des termenul de „ordonanță militară”, 12 fiind date în cele două luni de stare de urgență, ultima pe 13 mai 2020.

Din 16 martie, poliția locală a trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Echipajele mixte de atunci aveau în componență și armata, care a ieși pe străzi pentru asigurarea pazei și protecției, suspendându-se exercițiile, simulările, aplicațiile și orice alte activități care puteau interfera cu măsurile împotriva Covid-19.

A fost limitată și activitatea spitalelor la internarea și rezolvarea cazurilor urgente, iar pacienții internați și diagnosticați nu mai puteau fi externați.  A doua zi, ministrul afacerilor interne de atunci, Marcel Vela, anunța prima ordonanță militară. S-a suspendat activitatea localurilor, atât în interior, cât și la exterior. S-au închis bisericile și slujbele s-au mutat în online, fără enoriași în lăcașul de cult, iar nunțile, botezurile și înmormântările puteau avea maxim 8 participanți. S-au suspendat zborurile către mai multe țări, iar mai târziu s-au închis zeci de puncte de trecere a frontierei pe cale terestră.

România înregistra la acea vreme câteva zeci de cazuri și sub 10 decese pe zi, după data de 20 martie depășindu-se pragul de 100 de teste poztive. În două luni de Stare de Urgență, cele mai multe infectări raportate în 24 de ore au fost 523 pe 11 aprilie, iar cele mai multe decese au fost 35 pe data de 8 mai.

După 12 luni, România se află în stare de alertă și înregistrează peste 4000 de cazuri zilnic și peste 100 de decese. Declarația pe proprie răspundere încă există, însă doar în localitățile carantinate ori în intervalul orar 22.00-05.00. Au apărut între timp și scenariile dependente de numărul de infectări raportat la 1000 de locuitori.