Sărbătoarea mucenicilor

Sfintii 40 de Mucenici sunt praznuiti de Biserica Ortodoxa, în fiecare an, pe data de 9 martie. Acesti mucenici au trait în vremea împăratului Licinius, prigonitor al crestinilor. Sfinții erau soldați creștini și nu erau doar romani de origine, ci si greci, amestecati cu armeni.

Aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre, iar mai apoi condamndați la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei.

Sărbătoarea i-a strâns și astăzi la biserică pe credincioși. S-au dat de pomană „mucenici”, preparate specifice acestei zile, la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, după cum spun specialiştii în Etnografie.

La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară, atunci când ziua este egală cu noaptea.

Sărbătoarea coincide și cu începerea anului agricol. Pentru ca acesta să fie îmbelşugat, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.

În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an, dar şi sănătate. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.

În ziua de Mucenici s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia, când, conform tradiției, aceasta moare și se preface în stană de piatră, și prima zi a Moșilor.

În ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an. Dacă pământul este înghețat în această zi, se zice că toamna nu vor fi brume și oamenii pot semăna porumbul cât de târziu, însă dacă nu îngheață, toamna va pica bruma devreme și astfel, gospodarii sunt nevoiți să semene mai repede primăvara.

După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.